Palatul Maurice Blank

Posted on

Timp de 70 de ani, Palatul Maurice Blank a fost sediul Ambasadei SUA. Astăzi, palatul intra în circuitul privat ca o adevărată capodoperă arhitecturală a Bucureștiului. Clădirea monumentală din strada Tudor Arghezi nr. 9 a fost proiectată în 1891 de arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc pentru unul dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864) împreună cu Iacob Marmorosch. Chiar dacă astăzi memoria lui Maurice Blank este continuată în special de celebrul sediu al băncii omonime de pe strada Doamnei și de mausoleul din Pădurea Băneasa, palatul de pe strada Tudor Arghezi este fără îndoială o bijuterie arhitecturală ce îi gravează definitiv atât pe bancher cât și pe arhitect, în istoria și cultura românească.

Cu un plan proiectat în forma literei “L”, cu 2.500 metri pătrați construiți în cele 50 de camere și cu o grădină generoasă decorată cu pini și fântână arteziană, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al reședințelor particulare din preajma Universității. În anul 1934 palatul era cumpărat de către avocatul și omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie ultimul proprietar de drept până la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care iniția legăturile între palat și Ambasada Statelor Unite, închiriind imobilul în cursul anului 1939, după efectuarea unor lucrări autorizate de renovare și modernizare chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Acesta avea să rămână până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA.

În prezent, Palatul Maurice Blank se află în lista noilor proprietăți scoase la licitație de Artmark Historical Estate.

Sursă: www.artmarkhistoricalestate.ro 
Foto: Alex Iacob

40 Replies to “Palatul Maurice Blank”

  1. Frumos stil arhitectural rococo ca la Praga. Daca are arhitectura ca la cazinoul din Constanta si ca la muzeul “George Enescu” din capitala, si ca la cladirile vechi de la Herculane , casa merita sa fie un micut muzeu de arta cam ca si Casa Storck din Piata Romana.

  2. De necrezut in ce extralux puteau sa traiasca unii oameni.
    Acestia ereau oare supra oameni ce produceau de milioane de ori decat asa numitii oameni de rand ?.
    E greu de crezutca un om ori o familie sa ajunga la asa o bogatie infernala pe cai cinstite.

    In ceiace priveste maiestria artei arhitecturale e de laudat.
    Sa nu uitam ca meritul e numai acelora ce au executat aceasta minunata constructie.

    Azi cred ca nimeni nu mai are curajul sa execute o astfel de frumuete.

    1. De ce puneti la indoiala trecutul frumos al tarii si moralul celor care au trait si au contribuit la cultura tarii? doar pentru ca acum unii se imbogatesc prin minciuni di furturi?

    2. Unele greşeli de scriere (“ereau” în loc de “erau”; “ceiace” în loc de “ceea ce”, etc.) dovedesc că nici ideile tale idioate nu sunt întâmplătoare. Mâna pe carte! Şi abţine-te să ieşi în public!

    3. Gramatical, corect ar fi: “meritul este numai al acelora …”.
      Poţi executa o construcţie minunată numai pe baza unui proiect pe măsură.

  3. Sa fie asta fosta noastra scoala, “Scoala Tehnica de Chimie” dintre anii 1948 – 1952 ? Arata cu totuL altfel 🙂 …

    1. Atunci cand a fost evacuat liceul, americanii au cerut proiectele cladirii si a urmat o reconditionare si readucere la starea initiala

  4. stilul pare eclectic dar Vai ,vai ,chiar nu pare ca a fost o ambasada acolo si nu au meritat acel spatiu.Prea multe privilegii pentru pseudo-civilizati. Multa paragina, parchetul cam neintretinut, dureros sa vezi intarsiile acelea innegrite de mizerie (nu de timp !) ,mocheta ce nu isi avea locul acolo, la randul ei murdara, cine stie cum este podul, lemnaria veche,instalatiile……………….in final ,bine ca nu a decazut mai mult cladirea .Si mizeria asta este o poluare !!
    n-as stii unde s-o incadrez mai valoros, din punct de vedere artistic, arhitectural, memorial,personalitati ale vremii etc.
    strabunicii nostri care au dat o patina nobila unei cladiri, asezamant cultural, si-au pus averea la bataie, au creat asemenea bijuterii dusi de ideea progresului, implementarea rafinamnetului si artei urbane,de ademenirea artistilor si stilului vremurilor de acum un secol, au lasat ceva posteritatii.
    Ar trebui sa devina un muzeu , un muzeu cu un traseu clar stabilit , adica un circuit al caselor bancherilor, al industriasilor ce au pus bazele economiei in romania, cum sunt in barcelona casele lui gaudi

      1. Cum traiau membrii CC PCR in casele furate dela proprietarii lor legali ?
        Si cu magazinul lor plin de bunatati,in timp ce “oamenii muncii” mancau picioare de gaina si beau “Nechezau”?

  5. it Is so sad To be sold to someBody privite, which dosen’t have a clue what it is history and beAutiful arhitevture. It is a jewle and can be a museum To be admired …!i hope the romanian GovErmrnt chAnge mind and will keep foR somEthing useful, everybody to hAve the oportuniTy to enjoy this majestic bulding.

      1. Dar tu știi?
        Uite aici o lecție de la Domnul Ciungu: ”If you don’t know how to write in English, why do you do that?”

  6. Revin: Conform planului CADASTRAL DIN 1911 CLADIREA APARTINEA LUI nICOLAE fILIPESCU. Asa cum am mai spus, prin anii 1946 Misiunea USA era pe Batistei, dar pe la nr 30 la intersectia cu actuala strada Caragiale. In Cladirea Fostei ambasade, a functionat un timp liceul industrial de Chimie Pana la Vizita lui Nixon in Romania cand a fost evacuat de urgenta si a fost cedat ambasadei USA In concluzie, istoricul prezentat trebuie modificat Cladirea este insa deosebit de frumoasa indiferent de proprietarii si utilizatorii sai in timp si merita integrata in monumentele Bucurestiului

    1. Incorrect. I worked there during Nixon’s visit in 1969 (started my employment in 1966) and the embassy had been at that location since the 40s.
      It is indeed a beautiful building and should be fully preserved.

      1. Nu este adevarat. Ambasada Statelor Unite functiona pe strada Tudor Arghezi, si avea gard comun cu liceul. Dupa vizita lui Nixon, nemultumit ca ambasada era prea mica, a fost evacut liceul si s-a extins ambasada si in cladirea alaturata unde functiona liceul. In anii ’60, pe vremea lui Kennedy, cand a fost criza rachetelor din Cuba, marea manifestatie studenteasca din Romania, ordonata de partid, s-a facut in fata cladirii din Arghezi, nu pe strada Batistei. In plus, reafirm ca la sfarsit de ani ’40, inceput de ani ’50 legatia (ca pe atunci nu era ambasada) functiona pe strada Batistei, peste drum de numarul 30. Deasemenea reafirm ca in planul cadastral al Bucurestilor din 1911 (poata fi consultat de oricine pe net) proprietarul cladirii era Nicolae Filipescu. Ma mir ca o institutie care se respecta poate publica atatea date eronate.

  7. nISTE UMFLATI DE BANCHERI CARE AU AVUT DESTUL DIN FRUMUSETILE LUMII, SA SE FACA CEVA PENTRU POPOR, O CASA DE CULTURA CEVA. ACUM SUNT PAMANT, UNDE MAI SUNT AVERILE LOR? TRAIASCA SOCIALISMUL, SINGURA ORINDUIRE CARE RESPECTA OAMENI MUNCII

      1. O indicație cu adevărat prețioasă. Veninum ce rezidă din orice comentariu a acestui „stimabil„ îl distruge pe sistem neurovegetativ, în mod galopant.

  8. Intrebare pt. StEfana:insinuati ca americanii au stat in mizeria despre care vorbiti cu atata amaraciune, sau hamalii care au carat mobilierul nu stiau ca trebuie sa-si curete talpile?!

  9. Ma intreb retoric noi in tara avem arhitecti de o asemenea valoare conceptionala a unol lucrari de arta.?Dar mesteri zidari,ptr ca toate lucrarile monumentale de arta au fost realizate de Italieni si sa nu uitam ca sant realizate in secolul xviii cand nu exista tehnica actuala ca schele,betoniere,aparate de slefuit mozaic sau parchet.Ce vremuri ce oameni deosebiti.

  10. Parca ambasada si-a facut o cladire intr-un spatiu cumparat de ei undeva spre marginea Bucurestiului… Gresesc ?
    c

  11. Din pacate inca nu s-a vandutr, si la cei 5.5 milioane euro cerutim, probabil ca va ajunge o alta ruina.
    Sunt unii oameni care nu au simtul realitatii cand e vorba de bani.

  12. Domnule Mihai Heruzi,
    felicitari pentru grozavul raspuns dat d-lui Cornrlius Buicu…Ma altur din plin adaugind ca datorita multor oameni asemanatori domnului Buicu, fara cultura sau ceva carte ( din nefericirea prea multi in ziua de azi), acest superb oras al Bucurestiului, plin de arta, istorie, arhitectua la inalt nivel, a ajuns in ziua de azi intr-o mare paragina!…pentruca oameni ca d-l Buicu tot ce stiu e sa manince mici in coultul strazii pe o masuta de plastic si sa bea o bere cu sticla la gura…mai departe de-atita ei nu pot vedea!…pacat! iar stramosii lui nu se pot asemana cu ai d-vstra sau ai mei, oameni de inalta calitate, culti si educati!…Cu stima!

  13. O cladire cu o arhitectura deosebita ce nu trebuie vanduta ci pastrata in cadrul Ministerului Culturii si care, sa fie vizitata de cat mai multi romani.

  14. Dupa citirea comentariilor dv, adaug si eu unul mic.
    Astazi ne socheaza ca unii oameni isi afisau ostentativ bogatia.
    Dar poate ca acum un secol valorile erau diferite.
    Pe atunci, a arata ca esti bogat insemna ca esti muncitor si cinstit.
    In societate au fost si vor exista clase sociale diferite.
    Politetea si bunele maniere veneau de la clasele superioare.
    (la fel si exploatarea)
    Noua celorlalti, ne ramanea sa facem « calatoria sociala ».
    Cu talentul si cu munca noastra, sa incercam sa suim treptele societatii.

  15. E trist ca unele comentarii de mai sus nu exemplifica decat pizma si topismul traditionale “gliei stramosesti”! Adevarul e ca boierimea veche, ca si marile talente industriale, comerciale si financiare de odinioara au lasat majoritatea covarsitoare a comorilor culturale si arhitecturale ale tarii. Astept sa fiu contrazis…

  16. Ambasada americana era situata pe strada Dionisie Lupu,peste drum de liceul unde am invatat,intre 1941 si 1946.Se numea Liceul Teoretic Evreesc (condus de Alexandru Graur) si imi aduc perfect aminte de ambasada,de drapelul american coborat la jumatate cand a murit presedintele Roosevelt si mai ales de automobilele lor care starneau admiratia tuturor elevilor.Un delegat al ambasadei a vizitat liceul si ne-a dat diverse rechizite cadou,printre care si creioane care aveau o guma de sters la unul din capete-remarcabil pentru noi, atunci.In casa lui Nicolae Filipescu,situata pe strada Batistei,a functionat Scoala de Chimie(1948)si eu am fost elev la aceasta scoala(1948-1951)Pentru un timp,in locul scolii,unele servicii ale ambasadei au functionat aici.Am fost elev la Scoala de Chimie intre 1948 si 1951.Am parasit Romania in 1961si nu cunosc schimbarile de nume ale strazilor.

Leave a Reply to Hefaistos Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *