Casa Dimitrie Maimarolu

 

Arhitectul Dimitrie Maimarolu (1859-1926) și-a construit în 1897 casa din fosta stradă Sf. Ionică nr. 6, actuala George Vraca nr. 6. Membru fondator al Societății Arhitecților din România și membru al Societății Politehnice, Maimarolu și-a lăsat amprenta asupra Bucureștiului printr-o serie de clădiri excepționale precum Cercul Militar, Biserica Armenească sau Palatul Patriarhiei (fostă Cameră a Deputaților), însă stilul arhitectului poate fi regăsit și în proiecte civile sau rezidențiale. Acesta este și cazul imobilului din strada George Vraca unde, cu atât mai mult, descoperim un Maimarolu implicat personal, având de-a face cu propria casă. Este o clădire impozantă, într-un stil funcțional, dar și cu elemente tipice arhitecturii franțuzești în care Maimarolu se școlise în perioada 1881-1885 la Școala de Arte Frumoase din Paris. Micile elemente tipice neo-barocului eclectic, stil pe care Maimarolu îl folosește cu prisosință în cazul palatelor, decorează fațada principală a casei ce astăzi este un monument istoric reprezentativ al Bucureștiului.

Astăzi, Casa D. Maimarolu se află pe lista noilor proprietăți scoase la licitație de Artmark Historical Estate.

Sursă: www.artmarkhistoricalestate.ro
Foto: Alex Iacob

 

Tagged , , , , , , , , , , , , ,

3 thoughts on “Casa Dimitrie Maimarolu

  1. Uau! Chiar ma mir ca in Bucuresti care e cel mai bogat oras din Romania, sa fie case asa de paraginite, ca cele de la sate, sau cum sunt casele paraginite din centrul Clujului cartierul poreclit “Mica Budapesta” din Cluj

  2. Cea mai mare rusine pentru actuala generatie de decidenti politici si ediitari este dispretul si indiferenta fata de valori nationale ,care ne-ar putea plasa in rindul popoarelor civilizate si civilizatoare din aceasta parte de Europa si de lume .O atitudine care se explica doar prin incultura ,lipsa de patriotism ,comoditate ,spirit hraparet si slugarnicie fata de cei care ne vor cit mai umili si buni de …”muls ”!

  3. Chiar asa este. Pe langa ca constructia de autostrazi lasa de dorit, valorile culturale sunt tratate cu indiferenta de catre edili si politicieni.
    In Brasov pe langa ca cetatuia de pe Dealul Straja e inchis publicului, edilul Brasovului vroia sa distruga aleea Dupa Ziduri prin construirea unui tunel rutier cu doua benzi ce putea afecta turnurile externe de aparare a cetatii si bastionul graft datorita vibratiilor lucrarilor de excavatie, ce sa vorbesc si de distrugerea spatiului verde de acolo.
    De altfel si cetatile din zona Hartibaciului si Sighisoarei puteau fi exploatate precum castelele franceze de pe Valea Loarei.
    Chiar si ceva case memoriale sunt lasate in paragina.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *