Lansare carte „Manierism și postelianism”

Uneori explorarea urbană evadează din perimetrul ei și se transformă într-o investigație a unor lucrări din lumea artei. Asta mi s-a întâmplat la Veneția, un oraș muribund care m-a cucerit cu peisajul său la fel de labirintic și claustrofob precum studiul pe care urma să-l fac. Rezultatul este această carte publicată cu ajutorul Print One Book, pe care o puteți găsi în librăria site-ului. … Continue readingLansare carte „Manierism și postelianism”

Biserica Fortificată din Cloașterf

Deși mică și simplă, cei câțiva metri pătrați din interiorul bisericii fortificate din Cloașterf compun o adevărată cronică paginată. Aproape fiecare mobilier are inscripționat anul în care a fost creat. Această documentare meticuloasă este o reminiscență a unui efort disperat de a lăsa o moștenire tangibilă privind arta și istoria culturală a unei comunități pe cale de dispariție. … Continue readingBiserica Fortificată din Cloașterf

La cazemata din Slobozia

Unul dintre cele trei obiective monumente istorice care figurează în Repertoriul Arheologic Național pe raza satului Slobozia din județul Giurgiu este o așezare din perioada culturii La Tène (epoca de fier), situată „la Cazemată”, la aproximativ 700 m de centrul satului. Situl arheologic notat GR-I-s-B-14831 este greu de identificat, însă poziția acestuia este indicată de prezența unei cazemate germane construite în perioada celui de-al Doilea Război Mondial pentru linia de apărare de la Dunăre. … Continue readingLa cazemata din Slobozia

Casă săsească în Biertan

Casa săsească are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică despre rosturile vieţii. Sasul e preocupat de securitatea economică şi morală în raport cu natura, cu vrăjmaşul şi cu cerul. Viaţa întreagă el se tot asigură pe toate aceste planuri. Saşii sunt ingineri născuţi, ei impun naturii ordinea din sufletul lor, ei îşi aliniază casele prin hotărâre colectivă de a se apăra în front masiv de orice element de nesiguranţă. … Continue readingCasă săsească în Biertan

Palatul Brâncovenesc din Sâmbăta de sus

În anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu, construiește un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat. În urma morţii lui Grigore Brâncovenau, în 1832, proprietatea revine Bisericii Greco-Catolice din Braşov. Din testamentul său rezulta că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. … Continue readingPalatul Brâncovenesc din Sâmbăta de sus