Societatea de Asigurări „Naționala”


Pe Strada Doamnei la nr. 12 se află o clădire părăsită monumentală. Treceam în fiecare săptămână prin preajma ei și mă măcina curiozitatea să-i văd interiorul. Când am avut ocazia să intru mi s-au adeverit așteptările. Clădirea este extrem de spațioasă, împărțită în numeroase camere și săli. Nu mai are rost să vorbesc de starea șubredă în care se află, cu toate că pe zid este lipită plăcuța cu „Monument istoric”. De aici am aflat puținele informații la vedere despre acest imobil. În 1886 arhitectul ungur Adolf Láng a proiectat și a dus la bun sfârșit clădirea în care a avut sediu Societatea de Asigurări „Naționala”. Inițial aceasta a avut doar un etaj și a fost înălțată ulterior. Acest proces de supraînălțare a schimbat mult vechiul sediu, însă casa scării cu decorațiile ei au rămas intacte. De asemenea, la săparea fundațiilor au fost descoperite în subteran picturi murale înfățișând „imagini cu sfinți”. Pe acestea din urmă nu le-am găsit. Probabil au fost acoperite în cursul renovărilor. În schimb, casa scării este de departe una dintre cele mai spectaculoase interioare pe care le-am văzut în imobilele abandonate. 

Am cercetat tot ce aveam la dispoziție pentru a afla mai multe despre ce s-a petrecut în casa de pe Doamnei nr. 12. Am găsit clădirea în planul cadastral din 1911, având aceeași curte interioară pe care am văzut-o în explorare, iar căutând după adresă în cartea abonaților de telefoane din București (1937) am fost șocat să aflu câte magazine, firme și sedii au existat aici. În 1937 aici puteai găsi agenți oficiali de la Bursă, avocați, blănăria Klar Iosef & Fiu, magazinul de brânzeturi Lica, o brutărie, un magazin de perdele, trei cerealiști, croitoria Broadwey Schwartz, magazinul de cuie Costinescu, drogueria Tetu Dionisie, WARNER BROS First National și alte câteva asociații și firme de transport. Toate acestea coexistau în aceeași clădire alături de societatea de asigurări. 

Planul cadastral (1911)
Cartea abonaților de telefoane din București (1937)


Strada Doamnei nr. 12

Sus pe un perete al sălii era lipit indiciul pe care-l căutam. Aici, după revoluție sau puțin mai târziu, a avut sediu Banca Comercială Ion Țiriac. Se pare că și-au luat dosarele și foile și au plecat. 
Semnătura arhitectului: FECIT A. LANG ARHITECT
Am găsit multe urme de adăpost ale unor oameni fără casă. Cel mai probabil aceștia și-au făcut cuibul în urmă cu câțiva ani, iar apoi l-au părăsit.
Vedere spre Strada Doamnei
Priveliște de la balcon spre Palatul Bursei
Parcarea Băncii Naționale

51 Replies to “Societatea de Asigurări „Naționala””

  1. Aia cu sfintii e dintr-un dosar cercetat de mine in arhiva. Caci recunosc ca textul placutei de monument este scris de mine la comanda Asociatiei Prietenii Muzeului National de Istorie a Romaniei. Fotografia vechii cladiri se gaseste in cartea Bucurestiul la 1906 a lui Frederic Dame (exista PDF pe Dacoromanica, editia in franceza)

  2. Aia cu sfintii e dintr-un dosar cercetat de mine in arhiva. Caci recunosc ca textul placutei de monument este scris de mine la comanda Asociatiei Prietenii Muzeului National de Istorie a Romaniei. Fotografia vechii cladiri se gaseste in cartea Bucurestiul la 1906 a lui Frederic Dame (exista PDF pe Dacoromanica, editia in franceza)

  3. Nu stiu exact, dar am aflat ca in 1970 aici era redactia Gazetei Comertul Socialist, Ministerul Comertului Interior si un atelier de instalare si arhitectura din cadrul Institutului de studii si proiectari pentru Comert.

  4. Nu stiu exact, dar am aflat ca in 1970 aici era redactia Gazetei Comertul Socialist, Ministerul Comertului Interior si un atelier de instalare si arhitectura din cadrul Institutului de studii si proiectari pentru Comert.

  5. Ce e frumos? Ca sintem niste dobitoci care-si bat joc de propria istorie? Ca ne e rusine cu ea? Ca in loc sa pastram, distrugem? Du-te de-ti fa un control la cap, daca ai cap…. Sa vina dracului strainii sa ne invete ce inseamna sa ne respectam trecutul, istoria, sa le iubim asa cum sint ele, ca noi, popor de rromanasi, avem o jena imensa….

  6. Ce e frumos? Ca sintem niste dobitoci care-si bat joc de propria istorie? Ca ne e rusine cu ea? Ca in loc sa pastram, distrugem? Du-te de-ti fa un control la cap, daca ai cap…. Sa vina dracului strainii sa ne invete ce inseamna sa ne respectam trecutul, istoria, sa le iubim asa cum sint ele, ca noi, popor de rromanasi, avem o jena imensa….

  7. Aceeasi intrebare o am si eu. Este pazita sau este pur si simplu abandonata complet?
    Felicitari pentru acest blog! Urmaresc cu interes postarile tale.

  8. Aceeasi intrebare o am si eu. Este pazita sau este pur si simplu abandonata complet?
    Felicitari pentru acest blog! Urmaresc cu interes postarile tale.

  9. Și același răspuns: n-am cum să ofer astfel de informații. Doar în privat. O simplă plimbare prin zonă o să-ți lămurească întrebarea. Există pază, poliție, că doar se află lângă BNR. În același timp e complet abandonată. Mulțumesc! Rămâi aproape, vor urma și alte aventuri! 😀

  10. Și același răspuns: n-am cum să ofer astfel de informații. Doar în privat. O simplă plimbare prin zonă o să-ți lămurească întrebarea. Există pază, poliție, că doar se află lângă BNR. În același timp e complet abandonată. Mulțumesc! Rămâi aproape, vor urma și alte aventuri! 😀

  11. Imi pare rau, dar nu inteleg rostul intrebarii. Am mers pe principiul lui Nietzsche: "if you gaze into the abyss, the abyss gazes also into you". M-am interesat atat de mult de ea, incat si ea s-a interesat de mine, as putea spune. 😀

Leave a Reply to ADRIAN Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *