Doamnei 12

Încă din 2006 au existat planuri de restaurare a imobilului de pe str. Doamnei nr. 12, unde a avut sediu Societatea de Asigurări “Naționala” (vezi articolul). Aici beneficiarul SC INTER CROSS SRL urmărea să deschidă un hotel și alte spații comerciale. Se aviza demolarea construcției existente în scopul refacerii identice a acesteia. SC CLADRA-ARHITECT SRL a propus acest proiect prin care urma să se reconstituie fațadele și să se păstreze scara monumentală în zona centrală a clădirii. De asemenea, se avea în plan crearea unei străzi interioare/pasaj care unea străzile Smârdan și Blănari. Trecătorii aveau astfel ocazia să experimenteze spațiile clădirii – parterul și mezaninul unde ar fi adăpostit diverse spații comerciale și scara interioară care unește aceste două nivele. S-au relevat tavanele elegante de la parter și au fost redesenate pentru noile spații, unul dintre ele urmând să fie rezervat pentru PRADA. Mai mult de atât, se specifica adăugarea a două etaje retrase suplimentare, a unui restaurant cu terase verzi de unde se putea vedea Bucureștiul vechi și a cupolelor transparente reprezentate în documentele anexate.  Însă soluția structurală și istoria clădirii au fost provocări devenite obstacole. Mai multe detalii în PDF-ul de mai jos. 

23 Replies to “Doamnei 12”

  1. Proiectul este interesant dar mi se pare cam mult 7 etaje, pentru o zona istorico-turistica.
    Sunt curios ce vestigii se vor găsi, la 3-4 etaje in subteran e imposibil sa nu se descopere ceva de importanta arheologica.

  2. Buna ziua!
    Ma bucur ca in sfarsit arata cineva bucurestenilor Doamnei 12, o cladire extrem de interesanta. Eu sunt Claudia Teodorovici, arhitect de la Cladra Arhitect, proiectantul solutiei pe care ati prezentat-o aici. Intr-adevar, orice ar fi facut vreun proprietar, solutia structurala e o provocare si asta datorita istoriei cladirii. Original, cladirea pe care a desenat-o arhitectul Lung avea 2 etaje, cu o structura pe zidarie de caramida. Ulterior, intre razboaie, s-au mai adaugat 3 etaje cu o structura de beton (se observa stilul artdeco al fatadei). Proiectul mentine zona centrala a cladirii in situ- scara monumentala care intr-adevar este valoroasa si reconstituie fatadele asa cum arata ele azi. Deasemenea, prin proiect se deschidea o strada interioara care unea str. Smardan de Blanari, astfel incat trecatorii sa poata experimenta spatiile cladirii- mai ales parterul si mezaninul care ar fi adapostit spatii comerciale,iar scara interioara ar fi fost vedeta acestui scenariu spatial, fiindca uneste parterul de mezanin. Am relevat tavanele elegante de la parter si le-am redesenat pentru noile spatii. Ba, mai mult, unul din spatii era rezervat pentru PRADA, iar vernilul din parter era manusa pentru ei… Pot sa va trimit si niste imagini din proiect, daca doriti.
    Cele 2 etaje in plus sunt retrase si era propus un restaurant cu terase verzi de unde se putea vedea Bucurestiul vechi in toata splendoarea sa. Cupolele transparente au completat firesc colturile cladirii careia parca ii lipseste ceva, nu? Daca ai fost acolo sus, ai observat ce bine se vad detaliile acoperisului de la Biblioteca…
    Pot sa vorbesc despre proiectul asta si doua luni in sir, ca am lucrat vreo 2 ani la el. Din pacate, nu s-a realizat nimic. Am aflat ca o alta firma de arhitectura a facut un proiect pentru birouri, dar nu stiu cum arata.
    P.S. Intamplator am dat de site-ul asta pentru ca eu cautam informatii despre cladiri industriale parasite pentru un proiect. Felicitari pentru toata stradania ta si a echipei tale! Excelenta treaba!

  3. Buna ziua!
    Ma bucur ca in sfarsit arata cineva bucurestenilor Doamnei 12, o cladire extrem de interesanta. Eu sunt Claudia Teodorovici, arhitect de la Cladra Arhitect, proiectantul solutiei pe care ati prezentat-o aici. Intr-adevar, orice ar fi facut vreun proprietar, solutia structurala e o provocare si asta datorita istoriei cladirii. Original, cladirea pe care a desenat-o arhitectul Lung avea 2 etaje, cu o structura pe zidarie de caramida. Ulterior, intre razboaie, s-au mai adaugat 3 etaje cu o structura de beton (se observa stilul artdeco al fatadei). Proiectul mentine zona centrala a cladirii in situ- scara monumentala care intr-adevar este valoroasa si reconstituie fatadele asa cum arata ele azi. Deasemenea, prin proiect se deschidea o strada interioara care unea str. Smardan de Blanari, astfel incat trecatorii sa poata experimenta spatiile cladirii- mai ales parterul si mezaninul care ar fi adapostit spatii comerciale,iar scara interioara ar fi fost vedeta acestui scenariu spatial, fiindca uneste parterul de mezanin. Am relevat tavanele elegante de la parter si le-am redesenat pentru noile spatii. Ba, mai mult, unul din spatii era rezervat pentru PRADA, iar vernilul din parter era manusa pentru ei… Pot sa va trimit si niste imagini din proiect, daca doriti.
    Cele 2 etaje in plus sunt retrase si era propus un restaurant cu terase verzi de unde se putea vedea Bucurestiul vechi in toata splendoarea sa. Cupolele transparente au completat firesc colturile cladirii careia parca ii lipseste ceva, nu? Daca ai fost acolo sus, ai observat ce bine se vad detaliile acoperisului de la Biblioteca…
    Pot sa vorbesc despre proiectul asta si doua luni in sir, ca am lucrat vreo 2 ani la el. Din pacate, nu s-a realizat nimic. Am aflat ca o alta firma de arhitectura a facut un proiect pentru birouri, dar nu stiu cum arata.
    P.S. Intamplator am dat de site-ul asta pentru ca eu cautam informatii despre cladiri industriale parasite pentru un proiect. Felicitari pentru toata stradania ta si a echipei tale! Excelenta treaba!

  4. Buna ziua! Multumesc mult pentru mesaj si pentru toate aceste planuri si initiative. Imi pare rau ca nu s-a implinit nimic din toate cate mi-ati spus. Chiar nu exista nicio sansa de a reveni la acest plan? Sunt interesat de imaginile amintite, sigur! Sper sa atragem atentia publicului prin asta si sa se rezolve acest caz. Va multumesc si eu!

  5. Buna ziua! Multumesc mult pentru mesaj si pentru toate aceste planuri si initiative. Imi pare rau ca nu s-a implinit nimic din toate cate mi-ati spus. Chiar nu exista nicio sansa de a reveni la acest plan? Sunt interesat de imaginile amintite, sigur! Sper sa atragem atentia publicului prin asta si sa se rezolve acest caz. Va multumesc si eu!

  6. In orice caz, s-au descoperit cateva picturi cu sfinti pe niste bolte ale unor camere din subsol. Asta atunci cand a fost inaltata cladirea si consolidata temelia cladirii. Cand am mers recent, am explorat tot subsolul si nu am descoperit nicio pictura. Probabil au fost acoperite cu var.

  7. In orice caz, s-au descoperit cateva picturi cu sfinti pe niste bolte ale unor camere din subsol. Asta atunci cand a fost inaltata cladirea si consolidata temelia cladirii. Cand am mers recent, am explorat tot subsolul si nu am descoperit nicio pictura. Probabil au fost acoperite cu var.

  8. A propos de sfintii din subsoluri, iata o bucatica de istorie a casei. Exista si o camera la subsol care ar avea legatura cu catacombele, asta e sigur. Noi cam banuim care ar fi…

    Spicuire din studiul istoric referitor la cladirea din str. Doamnei nr. 12, realizat de d-na prof. dr. arh. Sanda Voiculescu.

    „In testamentul lui Grigore Ghica, 5 iulie 1752, este mentionat un litigiu existent intre ctitorii bisericii Sf. Nicolae Selari si mitropolitul Neofit Criteanul care cumparase prăvălii si case in apropierea bisericii pentru a-si construi un han. Documentul permite stabilirea ipotetică a amplasamentului acestei intervenţii: ”tot locul unde au fost casele Manului negustorului si prăvăliile cele dăspre uliţa ce vine pe langă hanul lui Şerban Vodă in potriva caselor lui Zamfir, starostea cel bătrân… si vrând sa facă pe acel loc han unde au si inceput sa lucreze făcând mai intâi pivnita de piatră si case de piatră, care sânt dinaintea bisericii a sfântului Nicolae ce se zice din Selari, ctitorii acestii biserici vazând că au inceput parintele mitropolit si va să zică si hanul au inchinat si biserica… insă nu cu nume de metoh ci ca sa faca o osebita manastioara.” (George D. Florescu, Din vechiul Bucuresti, Buc., 1935, p.60)
    In 1881 a fost fondata Societatea Generala de asigurari “Nationala” printre fondatorii care au subscris numarandu-se, alaturi de M. Maghilorman, D. Sturdza, Jaques Elias, Vasile Pogor, Menelas Germani, si Ch. Zerlendi. Este posibil ca Zerlendi sa fi adus drept capital social terenul propriu si constructia existenta. Un document din 7 februarie 1885 confirma aceasta ipoteza. Este vorba de solicitarea unei autorizatiii adresata primariei orasului de catre „Societatea de Asigurari Nationala” pentru a repara acoperisul casei vechi din str. Doameni 12.
    Una din cele mai interesante informatii dateaza din anul 1886, cuprinsa intr-o adresa a Societatii catre primarul Comunei Bucuresti prin care acesta este informat despre o situatie speciala: „ cu ocasiunea daramarea casei noastre care formeaza coltul strazilor Smardan si Doameni s-a dat peste niste subterane cari par a avea o intindere destul de mare si ale caror pereti sunt in parte acoperiti cu imagini de sfinti. Cu toate sfoartele noastre ne a fost imposibil de a patrunde in intru din cauza lipsei desavarsite de aer; fiind ca insa credem ca aceste subterane pot fi de un interes stiinfic oare care pentru cercetari arheologice, ne facem datoria de a va incunostiinta ca am luat masuri cu sapaturile pe locul unde se afla situate ele sa inceapa mai tarziu si ca astfel Onor Primaria sa poata dispune a face cercetari.”

  9. A propos de sfintii din subsoluri, iata o bucatica de istorie a casei. Exista si o camera la subsol care ar avea legatura cu catacombele, asta e sigur. Noi cam banuim care ar fi…

    Spicuire din studiul istoric referitor la cladirea din str. Doamnei nr. 12, realizat de d-na prof. dr. arh. Sanda Voiculescu.

    „In testamentul lui Grigore Ghica, 5 iulie 1752, este mentionat un litigiu existent intre ctitorii bisericii Sf. Nicolae Selari si mitropolitul Neofit Criteanul care cumparase prăvălii si case in apropierea bisericii pentru a-si construi un han. Documentul permite stabilirea ipotetică a amplasamentului acestei intervenţii: ”tot locul unde au fost casele Manului negustorului si prăvăliile cele dăspre uliţa ce vine pe langă hanul lui Şerban Vodă in potriva caselor lui Zamfir, starostea cel bătrân… si vrând sa facă pe acel loc han unde au si inceput sa lucreze făcând mai intâi pivnita de piatră si case de piatră, care sânt dinaintea bisericii a sfântului Nicolae ce se zice din Selari, ctitorii acestii biserici vazând că au inceput parintele mitropolit si va să zică si hanul au inchinat si biserica… insă nu cu nume de metoh ci ca sa faca o osebita manastioara.” (George D. Florescu, Din vechiul Bucuresti, Buc., 1935, p.60)
    In 1881 a fost fondata Societatea Generala de asigurari “Nationala” printre fondatorii care au subscris numarandu-se, alaturi de M. Maghilorman, D. Sturdza, Jaques Elias, Vasile Pogor, Menelas Germani, si Ch. Zerlendi. Este posibil ca Zerlendi sa fi adus drept capital social terenul propriu si constructia existenta. Un document din 7 februarie 1885 confirma aceasta ipoteza. Este vorba de solicitarea unei autorizatiii adresata primariei orasului de catre „Societatea de Asigurari Nationala” pentru a repara acoperisul casei vechi din str. Doameni 12.
    Una din cele mai interesante informatii dateaza din anul 1886, cuprinsa intr-o adresa a Societatii catre primarul Comunei Bucuresti prin care acesta este informat despre o situatie speciala: „ cu ocasiunea daramarea casei noastre care formeaza coltul strazilor Smardan si Doameni s-a dat peste niste subterane cari par a avea o intindere destul de mare si ale caror pereti sunt in parte acoperiti cu imagini de sfinti. Cu toate sfoartele noastre ne a fost imposibil de a patrunde in intru din cauza lipsei desavarsite de aer; fiind ca insa credem ca aceste subterane pot fi de un interes stiinfic oare care pentru cercetari arheologice, ne facem datoria de a va incunostiinta ca am luat masuri cu sapaturile pe locul unde se afla situate ele sa inceapa mai tarziu si ca astfel Onor Primaria sa poata dispune a face cercetari.”

  10. Probabil ca Primaria informat Ministerul Cultelor si al Instructiei Publice care, printr-o alta adresa catre Primar, declara ca a fost delegat „Tocilescu, directorul Museului de Antichitati sa viziteze galeria despre care e vorba si sa-i refere daca prezinta vre un interes istoric sau arheologic. Raportul Tocilescu nu a fost gasit.
    Aceste documente ofera informatia pretioasa conform careia in anul 1886 sediul nou al societatii „Nationala” era in constructie. Se poate estima si costul lucrarilor la 1.000.000 de franci, intrucat in anul 18886 capitalul a fost redus de la 3.000.000 la 2.000.000 de franci.
    Inchirierea unor spatii din noul imobil pare sa fi fost o politica a societatii. In palatul Societatii de asigurare Nationala s-a instalat in 1904, imediat dupa infiintare, si Banca de Credit Roman. La parterul sau apare in fotografiile vechi „Bazarul Hamburg”. Aceasta politica de inchiriere se pare ca a continuat. Lucrarile din 1931 prezentate ca reclama intr-un indreptar de calcul al betonului armat din anul 1932 precizeaza ca „la parter sunt instalate magazine; primul si al doilea etaj sunt rezervate pentru birourile societatii; celelalte trei etaje servesc pentru locuinte si pentru alte birouri”. In momentul nationalizarii din 11 iunie 1948, pe Tabelul cu intreprinderile din Bucuresti nationalizate in urma legii nr. 119/1948, in sectorul II Negru figureaza la aceeasi adresa: nr. 180 – Bohn Jimbolia, Fabrica caramida si sticla; nr. 186 – Cogimex, vata si pansamente; nr. 274 – Industria Agricola Ardeleana si la nr. 326 – „Nationala”, Asigurari.
    Dupa nationalizare, in cladirea din str. Doamnei nr. 12 a functionat Ministerul Comertului Interior si, din 1992, Banca Ion Tiriac.”
    Daca nu gresesc, in 2001 Intercross devine proprietarul cladirii, iar in 2005 incepe acest proiect.

  11. Probabil ca Primaria informat Ministerul Cultelor si al Instructiei Publice care, printr-o alta adresa catre Primar, declara ca a fost delegat „Tocilescu, directorul Museului de Antichitati sa viziteze galeria despre care e vorba si sa-i refere daca prezinta vre un interes istoric sau arheologic. Raportul Tocilescu nu a fost gasit.
    Aceste documente ofera informatia pretioasa conform careia in anul 1886 sediul nou al societatii „Nationala” era in constructie. Se poate estima si costul lucrarilor la 1.000.000 de franci, intrucat in anul 18886 capitalul a fost redus de la 3.000.000 la 2.000.000 de franci.
    Inchirierea unor spatii din noul imobil pare sa fi fost o politica a societatii. In palatul Societatii de asigurare Nationala s-a instalat in 1904, imediat dupa infiintare, si Banca de Credit Roman. La parterul sau apare in fotografiile vechi „Bazarul Hamburg”. Aceasta politica de inchiriere se pare ca a continuat. Lucrarile din 1931 prezentate ca reclama intr-un indreptar de calcul al betonului armat din anul 1932 precizeaza ca „la parter sunt instalate magazine; primul si al doilea etaj sunt rezervate pentru birourile societatii; celelalte trei etaje servesc pentru locuinte si pentru alte birouri”. In momentul nationalizarii din 11 iunie 1948, pe Tabelul cu intreprinderile din Bucuresti nationalizate in urma legii nr. 119/1948, in sectorul II Negru figureaza la aceeasi adresa: nr. 180 – Bohn Jimbolia, Fabrica caramida si sticla; nr. 186 – Cogimex, vata si pansamente; nr. 274 – Industria Agricola Ardeleana si la nr. 326 – „Nationala”, Asigurari.
    Dupa nationalizare, in cladirea din str. Doamnei nr. 12 a functionat Ministerul Comertului Interior si, din 1992, Banca Ion Tiriac.”
    Daca nu gresesc, in 2001 Intercross devine proprietarul cladirii, iar in 2005 incepe acest proiect.

  12. Interesant ca atunci cand am cercetat eu dosarul respectiv, cu descoperirea subteranelor pictate, cred ca eram primul cercetator al dosarului – 2/1886 in fond PMB Tenic de la AN-DMB. D'aia l-am si citat in teza mea de doctorat. Din hartia de raspuns la sesizarea din 12/24 iunie 1886, cea care vorbeste de Tocilescu, am folosit doar antetul intr-o postare aici: http://3.bp.blogspot.com/-HuIZSXGpLoo/TzLVAU5Rc1I/AAAAAAAAB0Y/6Vyvrz39J1k/s1600/antet%2Bministerul%2Bcultelor%2B1886.jpg

Leave a Reply to Reptilianul Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *