Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere. … Continue readingTurnul GRIRO

Crematoriul Cenușa

Crematoriul Cenușa din București a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția situată pe o colină din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa. În trei ani avea să fie inaugurat primul crematoriu dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă. … Continue readingCrematoriul Cenușa

Cinematograful ARO – Patria

Blocul ARO – Patria a apărut în peisajul bucureștean la începutul anilor ’30 sub un val de critici aduse lui Horia Creangă, arhitectul care l-a proiectat. Cu toate acestea, imobilul de pe Bulevardul Gheorghe Magheru a rezistat până în ziua de astăzi și este cunoscut drept prima realizare a modernismului în arhitectura românească. La parter ei se puteau găsi spații comerciale și cunoscutul Cinematograf ARO, denumit Patria în perioada comunistă. … Continue readingCinematograful ARO – Patria

Scara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

După peste un secol, care a cuprins două războaie mondiale și alte două cutremure devastatoare, clădirea în stil neoclasic francez, construită între anii 1906-1912 conform planurilor arhitectului Ștefan Burcuș, rămâne un punct de referință în peisajul arhitectonic din centrul Bucureștiului. Fațada monumentală decorată de Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale a României, domină prin figurile alegorice care simbolizează industria și comerțul. … Continue readingScara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

Templul Masonic de lângă Ateneu

În 1890, după finalizarea Ateneului Român, arhitectul francez Albert Galeron a proiectat o casă în stil neoclasic, inserând elemente arhitecturale regăsite în registrul de simboluri ale unui templu masonic. Probabilitatea ca imobilul să fi fost conceput cu destinația de templu este foarte mare. Fațada clădirii, însă, nu prezintă niciun element care să amintească de funcțiunea interioară, acest lucru fiind un fapt curent în masoneriile europene care au preferat să-și conserve discreția. … Continue readingTemplul Masonic de lângă Ateneu

Societatea Comercială Aversa S.A.

Până în 2012, la declararea falimentului, Aversa era unul dintre cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei. Din ianuarie 2017, producția fabricii a fost oprită, începând numeroase procese şi planuri de a folosi terenul în dezvoltări imobiliare gândite de canadianul
Michael Topolinski, actualul proprietar. Astăzi, fosta fabrică este complet distrusă şi la un pas de demolare. … Continue readingSocietatea Comercială Aversa S.A.

Ruinele vilei Patzelt-Beniș

Acum 6 ani, Vila Patzelt-Beniș de pe Intrarea Christian Tell nr. 16 se prezenta într-o stare deplorabilă, cu un interior ars din care se mai puteau distinge puține lucruri precum câteva elemente de tocărie, scara circulară sau o sobă ascunsă în colțul unei camere negre. Aici, din câte am aflat ulterior, au locuit până în 1914 Monseniorul Vladimir Ghika și mama sa, prințesa Alexandrina. Astăzi, din vila neoclasicistă construită în pragul dintre secolele XIX și XX au mai rămas câteva ziduri, mai exact fațada care poartă amprenta stilului în care a fost făcută. Coloanele îngropate în zidărie și decorațiile bogate la nivelul cornişei şi deasupra golurilor de geam au fost ferite la timp de demolare. … Continue readingRuinele vilei Patzelt-Beniș

Pissotta de pe str. Tudor Arghezi

În Veneția există sute de astfel de colțare din piatră, cărămidă sau metal. Majoritatea se află în colțurile întunecate ale străzilor sau pe lângă zidurile bisericilor și se numesc gobbe antibandito sau pissotte. Se pare că elementele arhitecturale urbane au avut rolul de a împiedica criminalii să se ascundă după colțurile caselor și pe străzile întunecate ale orașului într-o perioadă în care iluminatul public nu exista încă. … Continue readingPissotta de pe str. Tudor Arghezi