Casa Braikoff

Clădirea situată la intersecția dintre străzile Georges Clemenceau (fosta Corabia) și Episcopiei a fost construită după mulți ani de negocieri cu primăria, care se temea de murdărirea zonei prin comerțul care s-ar fi desfășurat la parterul ei. Planurile din 1891 au fost semnate de arhitectul elvețian John Elisee Berthet pentru afaceristul Jean Braikoff. El și familia lui au locuit în câteva apartamente, în timp ce restul imobilului a fost a fost închiriat inclusiv Ministerului Justiției, care a stat aici câțiva ani. Astăzi, Casa Braikoff a fost cumpărată de un dezvoltator care are planuri mari pentru viitorul ei. … Continue readingCasa Braikoff

Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere. … Continue readingTurnul GRIRO

Vila Dimitrie Bălescu

Bulevardul Lascăr Catargiu a fost populat rapid cu vilele unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. Berindey, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ernest Doneaud și alții. Din listă nu putea să lipsească nici Paul Smărăndescu care, în 1911, a proiectat această vilă în stil Louis XIV pentru Dimitrie Bălescu. … Continue readingVila Dimitrie Bălescu

Casă săsească în Biertan

Casa săsească are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică despre rosturile vieţii. Sasul e preocupat de securitatea economică şi morală în raport cu natura, cu vrăjmaşul şi cu cerul. Viaţa întreagă el se tot asigură pe toate aceste planuri. Saşii sunt ingineri născuţi, ei impun naturii ordinea din sufletul lor, ei îşi aliniază casele prin hotărâre colectivă de a se apăra în front masiv de orice element de nesiguranţă. … Continue readingCasă săsească în Biertan

Templul Masonic de lângă Ateneu

În 1890, după finalizarea Ateneului Român, arhitectul francez Albert Galeron a proiectat o casă în stil neoclasic, inserând elemente arhitecturale regăsite în registrul de simboluri ale unui templu masonic. Probabilitatea ca imobilul să fi fost conceput cu destinația de templu este foarte mare. Fațada clădirii, însă, nu prezintă niciun element care să amintească de funcțiunea interioară, acest lucru fiind un fapt curent în masoneriile europene care au preferat să-și conserve discreția. … Continue readingTemplul Masonic de lângă Ateneu