Merită o reamintire a unor destinații vechi, încă de la începutul pasiunii mele de a explora, de acum patru sau cinci ani. Înainte i se spunea Hotel Paris, astăzi este cunoscut ca Hotel Muntenia, dar e complet abandonat. Cu toate astea, încă mai figurează pe unele site-uri de turism din București care garantează confortul cazării. Ai crede pe cuvânt dacă nu ar apărea și imaginea clădirii cu fațada murdară și geamurile sparte.
Imobilul se află pe strada Academiei la nr. 19-21, în vecinătatea Facultății de Arhitectură. Clădirea veche a fost construit între anii 1925 și 1930 având doar două etaje, iar după cinci ani a fost supraetajat atingând înălțimea actuală. Pe sub corpul mai nou al hotelului trece pasajul Victoria care este în pericol de prăbușire din cauza neconsolidării construcției. De asemenea, a fost marcat înainte cu mai multe bulini roșii, dar au dispărut suspect probabil cu intenția de a nu speria trecătorii și clienții barului și restaurantului din pasaj.
Vedere spre Union. În stânga Hotel Paris, actualul Hotel Muntenia abandonat.
Am sărit gardul de la stradă și-am ajung lângă hotel. Singura cale de infiltrare era o ușă din fier cu geamuri sparte, încuiată, care nu se clintea din loc sub nicio formă. La naiba! Am meditat puțin asupra situației, apoi m-am strecurat prin rama geamului spart, ca un pai într-o vodcă tonic.
Interiorul era promițător: nu erau homeleși, era curent electric, iar liftul mergea. L-am testat și nu zgâlțâie.
Structura clădirii nu era deloc sigură. La etajele superioare picioarele îți intrau în podea, cu riscul de a rămâne înțepenit.
Jos erau camerele birourilor pline de hârțoage, dosărele și alte nebuniii numai bune de dus la maculatură.
Seiful ăsta, mi-a înseninat explorarea. O adevărată piesă de muzeu uitată într-un amărât de hotel. Din nefericire n-am găsit bani sau lingouri de aur, decât niște dosare și foi scrise de mână.
Una dintre ele este o înștiințare din 1997 a unei defecțiuni în rețeaua de canalizare, în urma căreia turiștii au fost nevoiți să evacueze hotelul.
Pe unele geamuri erau vechile inițiale ale Hotelului Paris.
Când am găsit emblema hotelului imprimată pe pânză și am văzut cele trei stele, am trecut cu vederea micile incidente de la rețeaua de canalizare.
La subsol dormeau niște aparate de jocuri de noroc. Mă îndoiesc că mai aveau ceva rezerve de bani în ele.
Imediat lângă era o fostă cameră a unui paznic. Pereții erau decorați cu calendare și afișe cu femei frumoase.
Am colindat prin multe dintre holurile hotelului până mi s-a făcut dor să ies dracului odată de-acolo. Nu puteam risca să înfrunt soarta urmărilor unui cutremur.
Minunat blogul tau si una dintre cele mai bune intrari din ultima vreme. Felicitari si tine-o tot asa. Traiesc prin tine visul asta de explorare urbana.
Minunat blogul tau si una dintre cele mai bune intrari din ultima vreme. Felicitari si tine-o tot asa. Traiesc prin tine visul asta de explorare urbana.
Multumesc! 😀 incerc sa upgradez tehnicile
Multumesc! 😀 incerc sa upgradez tehnicile
Un amănunt mai putin important, in ghidul abonaților de telefonie apare numărul de telefon al hotelului:
anul 1937 – Hotel Paris Academiei 21 SI – *3-5957
anul 1970 – HOTEL MUNTENIA Academiei 21 *14 60 10
Un amănunt mai putin important, in ghidul abonaților de telefonie apare numărul de telefon al hotelului:
anul 1937 – Hotel Paris Academiei 21 SI – *3-5957
anul 1970 – HOTEL MUNTENIA Academiei 21 *14 60 10
Orice detaliu despre Hotel Muntenia e binevenit! mersi! 😀
Orice detaliu despre Hotel Muntenia e binevenit! mersi! 😀
"ca un pai într-o vodcă tonic…" :-))
"ca un pai într-o vodcă tonic…" :-))
E construit în aceeaşi perioadă cu vecinul său, Palatul Telefoanelor.
Mie mi s-a părut fascinant să aflu că în perioada în care marele crah financiar de pe Wall-Street făcea ravagii în toată lumea,la noi apăreau astfel de clădiri futuriste. Să fi fost România o ţintă atractivă, să fi fost "aici sunt banii dumneavoastră"?
Mie mi s-a părut fascinant să aflu că în perioada în care marele crah financiar de pe Wall-Street făcea ravagii în toată lumea,la noi apăreau astfel de clădiri futuriste. Să fi fost România o ţintă atractivă, să fi fost "aici sunt banii dumneavoastră"?
poate am fost noi putin feriti de valurile astea economice
poate am fost noi putin feriti de valurile astea economice
Văzând aceste imagini nu mă pot reţine să fac anumite corelări cu filmul Titanic, cu acele imagini paralele care prezentau perioada de glorie a transatlanticului(foarte scurtă…)şi felul în care arăta pe fundul oceanului.
Văzând aceste imagini nu mă pot reţine să fac anumite corelări cu filmul Titanic, cu acele imagini paralele care prezentau perioada de glorie a transatlanticului(foarte scurtă…)şi felul în care arăta pe fundul oceanului.
se aseamana 😀
se aseamana 😀