“Descoperisem in ghidul cimitirului locul generalului Iacob Lahovary al carui mormant cu aspect de biserica a fost realizat de Ion Mincu. Cu timpul devenise un bloc urias mancat de verdeata si supus profanarii. Usa veche din lemn putred dinspre apus era inchisa cu un lacat auriu aproape nou. Pe un perete lateral cateva cuvinte slujeau invierii memoriei celui mort. O gaura inalta si neagra era desfasurata pe peretele de rasatit. Am intrat descoperind cu privirea formele grele ale scarii circulare, care, asa cum aveam sa observ, erau infiorator de stramte si lugubre. O avalansa de gunoi se napustise inauntru facand si mai grea expeditia in neantul curiozitatii. Fiecare pas era facut incet. Imi gaseam cu greu un loc pe treapte vrand nevrand sprijinindu-ma de stalpul central in jurul caruia, intr-un ritm ametitor, coboram in intuneric. Cu cealalta mana tineam timid o candela fierbinte a carei lumina spargea cu lovituri de pumn gheata groasa a beznei. Cu miscari atente am asezat candela plina ochi cu ceara lichida pe una din trepte. Ma ridic apoi si privesc spre intrarea in cripta, o usa slab reliefata lipsita de orice atingere divina spre a carei aspiratie a fost inaltat mormantul. Un joc de aburi se isca profitand de ritmul alert al respitatiei mele. O racoare subtila imi atinse pielea, iar firisoarele de aer statut imi inundau plamanii precum corpurile cilindrice ale viermilor orbi intr-un cadavru. Dar nu totul era orb. Nu bagam de seama ca zidurile transpirate colcaiau a viata, iar iedera acoperea ca o haina trupul garbovit al unui batran prin a carei rana inca deschisa si plina de puroi am cutezat sa intru.” (extrase din jurnal)
Date istorice:
- La 26 noiembrie 1852, Sfatul Orasenesc decide incepere lucrarilor pentru amenajarea unui cimitir al carui teren fusese donat de baronul Barbu Bellu(1825-1900), ministru al Cultelor si Justitiei.
- Primul concesionar aflat in Arhiva Cimitirelor este C.A.Rosetti – cofondatorul societatii secrete Fratia (1816-1885), care in noiembrie 1859 cumpara un loc pentru inmormantarea fiicei lui, Elena. Pe urma scriitorul Cezar Bolliac isi inmormanteaza sotia Aristia, nascuta Izvoreanu, iar mai apoi, in aprilie 1861, acelasi C.A.Rosetti va asista si la inmormantarea baiatului Anton. Dupa 1855 au avut loc multe inhumari, oameni simplii ale caror nume au fost uitate. Aici au fost aduse oseminte stramosesti ale familiilor vechi si ale boierilor. Astfel, de-a lungul timpului, Bellu a devenit un templu al marilor oameni care au contribuit la imbogatirea tezaurului romanesc.
Ceasornicul de bronz, incastrat in granit care a stat la ora unu si jumatate, ora mortii Iuliei Hasdeu. (detaliu monument)
:)) ce tare ti-au iesit pozele
:)) ce tare ti-au iesit pozele