De vorbă cu sfinții

Iată că am urcat și pe Biserica Sfântul Nicolae (denumire dată după numele Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei) de pe strada Ion Ghica nr. 3. Trebuie știut că a fost construită între anii 1905 și 1909 din inițiativa ambasadorului rus Ghiers pentru personalul ambasadei ruse și pentru credincioșii ruși din București. 

Revenind la înălțimi, trebuie să menționez acel mic grad de cunoaștere care se poate dobândi. Suitul pe clădiri înalte, nu neapărat biserici, deschide o altă viziune asupra orașului. Mai mult de atât, faza premergătoare acestei activități crește capacitatea de a observa și de a găsi locurile deschise pe terase, ajutând la dezvoltarea intuiției. În ceea ce privește o biserică, deja vorbim de un reper religios și cultural care poate transforma escaladarea riscantă într-o vizită la un muzeu de artă. Dar de obicei, bisericile nu sunt escaladate de oameni și rar se ivește oportunitatea de a atinge crucea din vârful ei. 


A sta de vorbă cu sfinții la o țigară nu e ceva ieșit din comun. Toamna sunt mai deschiși. Probabil se desfac mai ușor precum cojile fructelor uscate. Nimic nu e mai plăcut decât o partidă de striptease, în care te dezbraci de prejudecăți, dogme și proaste obiceiuri. 

9 Replies to “De vorbă cu sfinții”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *