Pe strada Georges Clemenceau nr. 2 (fosta Gabriel Peri), la etajul 1, se află un dormitor foarte spațios, cândva un birou ocupat în anii ’70 de Întreprinderea Electronum, care are plafonul pictat. Încadrată de un rând de casetoane din stuc bogat ornamentate și având fiecare în centru câte o rozeta, scena pictată reprezintă un cer pe care zboară zglobiu trei grupuri de îngeri, multe păsări și fluturi. Pictura, retușată foarte mult după 1957, este probabil realizată în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de un artist influențat de decorația murală franceză și care cunoștea bine legile perspectivei plafonante.
Întreaga clădire situată la intersecția dintre străzile Georges Clemenceau și Episcopiei găzduia Institutul de Cercetare a Modei IMOD S.A. și a fost construită în 1891 în stil neoclasic după planurile din 1891 semnate de arhitectul elvețian John Elisee Berthet pentru afaceristul Jean Braikoff.
Înainte de 1990, moda în România era un sistem organizat, centralizat, noțiunea de designer vestimentar nu exista, iar atelierele de creație își desfășurau activitatea în întreprinderile de confecții unde se concepeau modelele pentru prezentări la târguri și expoziții. Modelele erau create sub îndrumarea unor specialiști din cadrul unui departament ce funcționa în cadrul centralei, iar ulterior s-a creat un institut de modă IMOD, care se ocupa de studii și cercetare, unde se efectuau rapoarte de tendințe, notează autorul blogului Povești cu plimbări.
Institutul de Cercetare a Modei IMOD S.A. a fost locul de unde se îmbrăcau cele mai sonore nume din România. Era o adevărată onoare să te îmbraci de aici. Directoarea institutului, Manuela Moise, își dorea ca IMOD să ajungă cunoscut și să fie un nume valoros asociat României, dar, din păcate, se urmărea încetarea definitivă a activității institutului. Manuela Moise a afirmat în 2007: „Sunt destule persoane interesate și de societatea IMOD, nu doar de clădire. Este o societate profitabila și fără mulți angajați. La noi vin persoane importante care doresc haine de calitate și pentru care valoarea nu stă în etichetă, ci în felul cum vine haina.”
Sursă: Revista muzeelor și monumentelor, seria Monumente istorice și de artă nr. 2, 1974.
Foto & text: Alex Iacob
Informatia cu anul si autorul este gresita. Proiectul de autorizatie este din 1891 si este intocmit de arhitectul Berthet conform stampilelor de plansele aflate la arhivele din Calea Vacaresti.
Exista o fotocopie a acelor planse?
Poate intra oricine acolo?
nu