Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere. … Continue readingTurnul GRIRO

Palatul Adevĕrul

În data de 15 august 1888, la București, apărea primul număr al cotidianului Adevĕrul, sub conducerea lui Alexandru V. Beldiman, ziar care a adus o contribuție importantă la acțiunea de modernizare a presei române, sub toate aspectele, inclusiv cel tehnic. Zece ani mai târziu, Constantin Mille, noul director și proprietar al Adevĕrului, se ocupa de ultimele pregătiri pentru inaugurarea noului sediu al ziarului. … Continue readingPalatul Adevĕrul

Crematoriul Cenușa

Crematoriul Cenușa din București a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția situată pe o colină din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa. În trei ani avea să fie inaugurat primul crematoriu dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă. … Continue readingCrematoriul Cenușa

Engelthal – Valea Îngerului (documentar, 2014)

Engelthal (Engenthal sau Mighindoala) era un sat situat pe o vale îngustă din podișul Hârtibaciului. Primul act care atestă existența sa datează din 1394 (Engodal Possessió) și spune că satul aparținea nobililor din Calvaser și Buia (comuna Șeica Mare, jud. Sibiu). Filmul documentar este realizat în 2014, însă lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci. Satul părăsit este compus din câteva case, majoritatea în ruină, o biserică românească fără acoperiș și una săsească, inclusă într-un proiect de restaurare al pictorului Sorin Tara (von Neudorf). Călătoria începe din satul Buia, aflat la doar patru kilometri distanță, locul unde se află ruinele unui castel, care cândva a aparținut lui Mihai Viteazul. … Continue readingEngelthal – Valea Îngerului (documentar, 2014)

Cinematograful ARO – Patria

Blocul ARO – Patria a apărut în peisajul bucureștean la începutul anilor ’30 sub un val de critici aduse lui Horia Creangă, arhitectul care l-a proiectat. Cu toate acestea, imobilul de pe Bulevardul Gheorghe Magheru a rezistat până în ziua de astăzi și este cunoscut drept prima realizare a modernismului în arhitectura românească. La parter ei se puteau găsi spații comerciale și cunoscutul Cinematograf ARO, denumit Patria în perioada comunistă. … Continue readingCinematograful ARO – Patria

Povestea Casei Dimitrie Petrescu

Într-un articol recent, am publicat o serie de fotografii din interiorul unei case situată pe Calea Griviței 115-117, colț cu strada Berzei. După cum am aflat, ea a aparținut lui Dimitrie Petrescu, fapt confirmat și de planul cadastral din 1911, însă nu am găsit niciun detaliu despre cine a fost acest om. Din puținele informații aruncate pe internet, Dimitrie Petrescu se presupunea a fi tatăl lui Cezar Petrescu sau un profesor de matematică din cadrul Universității București. Însă lucrurile erau departe de adevăr. … Continue readingPovestea Casei Dimitrie Petrescu

Cinematograful Trianon – București

În perioada interbelică, bulevardul Elisabeta era numit de presă „Hollywood-ul românesc” datorită numeroaselor săli de cinema situate între Cercul Militar Național și strada Brezoianu. Printre acestea s-a numărat și Cinematograful Trianon, care funcționa într-o clădire proiectată de arhitectul Alexandru Orăscu în 1884. … Continue readingCinematograful Trianon – București

Vila Dimitrie Bălescu

Bulevardul Lascăr Catargiu a fost populat rapid cu vilele unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. Berindey, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ernest Doneaud și alții. Din listă nu putea să lipsească nici Paul Smărăndescu care, în 1911, a proiectat această vilă în stil Louis XIV pentru Dimitrie Bălescu. … Continue readingVila Dimitrie Bălescu