Cinematograful Trianon – București

În perioada interbelică, bulevardul Elisabeta era numit de presă „Hollywood-ul românesc” datorită numeroaselor săli de cinema situate între Cercul Militar Național și strada Brezoianu. Printre acestea s-a numărat și Cinematograful Trianon, care funcționa într-o clădire proiectată de arhitectul Alexandru Orăscu în 1884. … Continue readingCinematograful Trianon – București

Lansare carte „Manierism și postelianism”

Uneori explorarea urbană evadează din perimetrul ei și se transformă într-o investigație a unor lucrări din lumea artei. Asta mi s-a întâmplat la Veneția, un oraș muribund care m-a cucerit cu peisajul său la fel de labirintic și claustrofob precum studiul pe care urma să-l fac. Rezultatul este această carte publicată cu ajutorul Print One Book, pe care o puteți găsi în librăria site-ului. … Continue readingLansare carte „Manierism și postelianism”

Vila Dimitrie Bălescu

Bulevardul Lascăr Catargiu a fost populat rapid cu vilele unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. Berindey, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ernest Doneaud și alții. Din listă nu putea să lipsească nici Paul Smărăndescu care, în 1911, a proiectat această vilă în stil Louis XIV pentru Dimitrie Bălescu. … Continue readingVila Dimitrie Bălescu

Scara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

După peste un secol, care a cuprins două războaie mondiale și alte două cutremure devastatoare, clădirea în stil neoclasic francez, construită între anii 1906-1912 conform planurilor arhitectului Ștefan Burcuș, rămâne un punct de referință în peisajul arhitectonic din centrul Bucureștiului. Fațada monumentală decorată de Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale a României, domină prin figurile alegorice care simbolizează industria și comerțul. … Continue readingScara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

Templul Masonic de lângă Ateneu

În 1890, după finalizarea Ateneului Român, arhitectul francez Albert Galeron a proiectat o casă în stil neoclasic, inserând elemente arhitecturale regăsite în registrul de simboluri ale unui templu masonic. Probabilitatea ca imobilul să fi fost conceput cu destinația de templu este foarte mare. Fațada clădirii, însă, nu prezintă niciun element care să amintească de funcțiunea interioară, acest lucru fiind un fapt curent în masoneriile europene care au preferat să-și conserve discreția. … Continue readingTemplul Masonic de lângă Ateneu

Societatea Comercială Aversa S.A.

Până în 2012, la declararea falimentului, Aversa era unul dintre cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei. Din ianuarie 2017, producția fabricii a fost oprită, începând numeroase procese şi planuri de a folosi terenul în dezvoltări imobiliare gândite de canadianul
Michael Topolinski, actualul proprietar. Astăzi, fosta fabrică este complet distrusă şi la un pas de demolare. … Continue readingSocietatea Comercială Aversa S.A.

Ruinele vilei Patzelt-Beniș

Acum 6 ani, Vila Patzelt-Beniș de pe Intrarea Christian Tell nr. 16 se prezenta într-o stare deplorabilă, cu un interior ars din care se mai puteau distinge puține lucruri precum câteva elemente de tocărie, scara circulară sau o sobă ascunsă în colțul unei camere negre. Aici, din câte am aflat ulterior, au locuit până în 1914 Monseniorul Vladimir Ghika și mama sa, prințesa Alexandrina. Astăzi, din vila neoclasicistă construită în pragul dintre secolele XIX și XX au mai rămas câteva ziduri, mai exact fațada care poartă amprenta stilului în care a fost făcută. Coloanele îngropate în zidărie și decorațiile bogate la nivelul cornişei şi deasupra golurilor de geam au fost ferite la timp de demolare. … Continue readingRuinele vilei Patzelt-Beniș

Pissotta de pe str. Tudor Arghezi

În Veneția există sute de astfel de colțare din piatră, cărămidă sau metal. Majoritatea se află în colțurile întunecate ale străzilor sau pe lângă zidurile bisericilor și se numesc gobbe antibandito sau pissotte. Se pare că elementele arhitecturale urbane au avut rolul de a împiedica criminalii să se ascundă după colțurile caselor și pe străzile întunecate ale orașului într-o perioadă în care iluminatul public nu exista încă. … Continue readingPissotta de pe str. Tudor Arghezi