Acum 6 ani, Vila Patzelt-Beniș de pe Intrarea Christian Tell nr. 16 se prezenta într-o stare deplorabilă, cu un interior ars din care se mai puteau distinge puține lucruri precum câteva elemente de tocărie, scara circulară sau o sobă ascunsă în colțul unei camere negre. Aici, din câte am aflat ulterior, au locuit până în 1914 Monseniorul Vladimir Ghika și mama sa, prințesa Alexandrina. Astăzi, din vila neoclasicistă construită în pragul dintre secolele XIX și XX au mai rămas câteva ziduri, mai exact fațada care poartă amprenta stilului în care a fost făcută. Coloanele îngropate în zidărie și decorațiile bogate la nivelul cornişei şi deasupra golurilor de geam au fost ferite la timp de demolare. În 2013, Primăria Capitalei a autorizat demolarea Vilei Patzelt, veche de peste 100 de ani. Din clădirea valoroasă a rămas doar o coajă și rândul de camere din spatele acesteia, urmând ca aceeași Primărie șă emită și autorizația de construire pentru edificarea unui bloc de 5 etaje, însă nu s-a mai construit nimic. În urma procesului intentat de Asociația Salvați Bucureștiul, instanța a anulat autorizația de demolare. Pe lângă asta, ONG-ul a cerut și reconstruirea clădirii.
“În 2012, am aflat de intenția de demolare a imobilului și am solicitat suspendarea avizului (o înghețare a situației juridice până când o instanța de fond verifică legalitatea) în dosarul 44624/3/2012. Curtea de Apel București, în 11.03.2013, a respins cererea spunând că problema juridică e prea complexă pentru un dosar de suspendare. În octombrie 2013 s-a emis autorizația de demolare, semnată fostul primar Sorin Oprescu cu avizul primarului Chiliman și al Ministerului Culturii (prin Radu Boroianu, secretar de stat), deși existau studii istorice care spuneau că imobilele au valoare de monument istoric. Autorizația s-a executat în octombrie 2013, în ciuda presiunii oamenilor de cultură. Am solicitat anularea autorizației în dosarul 41830/3/2014. Curtea de Apel București a dat hotărârea definitivă în 16.06.2017. E important că s-a anulat și avizul pentru construirea unui bloc de 5 etaje în locul a ce s-a demolat. Împotriva hotărârii Curții de Apel s-au formulat două cai de atac extraordinare. Una a fost respinsă de Curtea de Apel București în dosarul 6729/3/2018 în 15.03.2018. A doua a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 384/1/2018, în 17.04.2018“, a explicat Nicușor Dan, vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul.
2012 
Surse: reptilianul.ro, hotnews.ro, klaudiastan.wordpress.com, silviacolfescu.blogspot.com
Foto & text: Alex Iacob
Chiar ma mir.
Eu stiam ca Clujul are multe case parasite si centrul mai deplorabil, nu si Bucurestiul, cel mai prosper oras din Romania
Sunt ingrijorat de lipsa de respect si jndiferenta factorilor de decizie.
privind eliminarea bogatiilor care apartin patrimoniului cultural al neamului românesc.