Crematoriul Cenușa

Crematoriul Cenușa din București a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția situată pe o colină din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa. În trei ani avea să fie inaugurat primul crematoriu dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă.

Realizată într-un stil eclectic cu elemente de inspirație bizantină, siriană și egipteană, în stilul Monumentului Cantacuzinilor din Cimitirul Bellu, lucrarea a fost terminată la roșu în 1927, după ce arhitectul C. Popescu a amplificat construcția în 1926. Deși clădirea încă nu era finisată, Crematoriul Cenușa a fost inaugurat la 25 ianuarie 1928, fiind primul crematoriu deschis într-o țară balcanică și, de asemenea, primul dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă. Prima incinerare a avut loc în aceeași zi la ora 17, Profira Fieraru în vârstă de 40 de ani și de meserie casnică, fiind prima persoană incinerată la Crematoriul Cenușa. Lucrările reluate în 1931, sub conducerea arhitectului Ioan D. Trajanescu, au fost finalizate la sfârșitul anului 1934. Scara principală este flancată de statuile Durerea și Nădejdea și de două basoreliefuri realizate în 1930-1934 de Ioan Iordănescu. Cea mai impunătoare piesă a monumentului este capela. Aceasta se întinde pe o suprafață de 200mp, fiind decorată cu marmură fină, de proveniență belgiană.

De-a lungul timpului, aici au fost incinerate aproape 60.000 de persoane, în ciuda reacțiilor virulente de respingere a practicii adoptate de către Biserica Ortodoxă Română. În luna mai a anului 2002, Crematoriul și-a încetat activitatea de incinerare, deoarece încălca legislația de mediu, prin lipsa unor filtre și a unor instalații moderne. Cu toate astea, crematoriul nu s-a închis în totalitate, columbarul său continuă să funcționeze ca spațiu pentru păstrarea urnelor cu cenușă, contra unei taxe anuale.

Astăzi, cu toate că a fost clasat drept monument istoric de categoria A, clădirea crematoriului este foarte avariată. Este nevoie de o intervenția rapidă pentru consolidarea și restaurarea lui, dar și de o conversie a funcționalității spațiului, în limitele care se impun. Probabil, cea mai potrivită soluție în cazul său este transformarea imobilului într-un muzeu funerar după exemplele existente în alte state precum SUA, Olanda, Spania, Ungaria sau Austria.

Surse: bucurestiulmeudrag.ro, ro.wikipedia.org

Foto: Alex Iacob

3 Replies to “Crematoriul Cenușa”

  1. Multumiri! Formidabil! E prima oara cand vad fotografii din interior. Acum vreo zece ani, am incercat, din rondul din fata, sa pozez doar cladirea si am intrat in conflict cu paznicii.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *