Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere. … Continue readingTurnul GRIRO

Crematoriul Cenușa

Crematoriul Cenușa din București a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția situată pe o colină din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa. În trei ani avea să fie inaugurat primul crematoriu dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă. … Continue readingCrematoriul Cenușa

Povestea Casei Dimitrie Petrescu

Într-un articol recent, am publicat o serie de fotografii din interiorul unei case situată pe Calea Griviței 115-117, colț cu strada Berzei. După cum am aflat, ea a aparținut lui Dimitrie Petrescu, fapt confirmat și de planul cadastral din 1911, însă nu am găsit niciun detaliu despre cine a fost acest om. Din puținele informații aruncate pe internet, Dimitrie Petrescu se presupunea a fi tatăl lui Cezar Petrescu sau un profesor de matematică din cadrul Universității București. Însă lucrurile erau departe de adevăr. … Continue readingPovestea Casei Dimitrie Petrescu

Vila Dimitrie Bălescu

Bulevardul Lascăr Catargiu a fost populat rapid cu vilele unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. Berindey, Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Ernest Doneaud și alții. Din listă nu putea să lipsească nici Paul Smărăndescu care, în 1911, a proiectat această vilă în stil Louis XIV pentru Dimitrie Bălescu. … Continue readingVila Dimitrie Bălescu

Pe Turnul IFMA

Ceaușescu voia să verifice lifturile ce urmau să fie puse în Casa Poporului. Deoarece turnul de testat ascensoare din 1972 avea doar 37 de metri, tovarășul a dat ordin să se construiască un altul mai mare, cu 37 de metri mai înalt decât turnul nemților de la Schneider (cu înălțimea de 77 de metri). Lifturile din Casa Poporului urmau să circule prin niște puțuri foarte adânci deoarece coborau mult sub nivelul solului, în adăpostul antiatomic. … Continue readingPe Turnul IFMA