Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, aici se producea și se repara material rulant. Odată cu instaurarea regimului comunist, compania a fost redenumita „Grivița Roșie”, un omagiu adus comuniștilor care au organizat greva din 1933, în timpul Marii Recesiuni.

„Grivița Roșie” a continuat repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor cu 4 osii. Între timp, s-au inaugurat mai multe ateliere, iar fabrica a fost modernizată și dezvoltată prin înființarea diviziei de producție a echipamentelor pentru procese tehnologice.

În 1982, întreprinderea socialistă a decis să ridice un nou sediu. Doi ani mai târziu, pe Calea Griviței a fost inaugurat un bloc de 15 etaje cu destinația de clădire administrativă, care includea și spații pentru activități culturale și de recreere pentru angajați.

După căderea regimului comunist, „Grivița Roșie” a fost restructurată. Prescurtarea „GRIRO” a fost adoptată în 1990, când compania s-a divizat pe acțiuni, urmând să fie privatizată în 2004.

Astăzi, făcând abstracție de cele câteva firme care încă mai stau în chirie la primele etaje, în turnul „GRIRO” se găsesc doar birouri abandonate și un vast cimitir de porumbei.

Sursă: griro.ro

Text & foto: Alex Iacob

9 Replies to “Turnul GRIRO”

  1. Superb! Am auzit de acest site in urma unei stiri date la TV, recent, despre Palatul Adevarul. Folosea poze de aici. E extraordinar ce faceti si sunt profund impresionat de felul in care surprindeti esenta si realitatea acestor cladiri.

  2. Alta firma a ajuns ruina, ca numai corporatiile sa fie pastrate, nu si firmele mici.
    De asta e tara plina de someri, nu numai pandemia a contribuit la secatuirea bugetului tarii.
    Multumim Clotilda Arman si Plicusor Ban pentru “dezvoltarea” Bucurestiului.

  3. Macar in Brasov dintre locurile uitate raportate de dv catacombele Brasovului de pe Dupa Ziduri sunt acum muzeul digital de arta “Brasov Underground Museum”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *