Grădina Alhambra și Cinema Capitol

Grădina Teatrului de vară Alhambra și Cinema Capitol sunt monumente istorice aflate în posesia statului român, dar administrate de România Film (RADEF). Ele au fost închiriate patronului Teatrului Elisabeta, Petrică Paraschiv, cel care, în doar două luni, a curățat și igienizat amfiteatrul, a refăcut fațada de pe strada Constantin Mille, parțial distrusă în urma unor vandalizări, și a îmbrăcat locul cu un nou strat de tencuială care a astupat găurile din ziduri și a mai redus posibilitatea căderii libere a vreunei cărămizi. (Un eveniment nedorit care putea avea loc oricând!) … Continue readingGrădina Alhambra și Cinema Capitol

Turnul GRIRO

Compania „Atelierele Grivița” (Atelierele Centrale Căi Ferate) a luat ființă în 1897. Inițial, ea se ocupa cu repararea locomotivelor cu aburi și a vagoanelor de cale ferată pentru trenurile care aveau traseu prin Capitală, dar în cele din urmă a ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat în jurul acestor ateliere. … Continue readingTurnul GRIRO

Hotel Dunarea

Acum mai bine de jumătate de secol, Hotelul Dunărea era un loc tocmai bun pentru înnoptarea multor călători. Puşi pe fugă, aceştia rămâneau în oraş preţ de o zi, stabilindu-se la hotel, după care luau trenul spre următoarea destinaţie. Astăzi, când ieşi din Gara de Nord poţi observa o clădire monumentală ce îşi prevesteşte singură prăbuşirea, spre groaza câtorva trecători conștienți sau nu de pericolul care îi pândește. … Continue readingHotel Dunarea

Palatul Adevĕrul

În data de 15 august 1888, la București, apărea primul număr al cotidianului Adevĕrul, sub conducerea lui Alexandru V. Beldiman, ziar care a adus o contribuție importantă la acțiunea de modernizare a presei române, sub toate aspectele, inclusiv cel tehnic. Zece ani mai târziu, Constantin Mille, noul director și proprietar al Adevĕrului, se ocupa de ultimele pregătiri pentru inaugurarea noului sediu al ziarului. … Continue readingPalatul Adevĕrul

Crematoriul Cenușa

Crematoriul Cenușa din București a fost construit după un proiect al arhitectului Duiliu Marcu. Construcția situată pe o colină din Parcul Tineretului a început în 1925, cu sprijinul Primăriei Capitalei, la inițiativa Societății Cenușa. În trei ani avea să fie inaugurat primul crematoriu dintr-un stat cu o populație majoritar ortodoxă. … Continue readingCrematoriul Cenușa

Engelthal – Valea Îngerului (documentar, 2014)

Engelthal (Engenthal sau Mighindoala) era un sat situat pe o vale îngustă din podișul Hârtibaciului. Primul act care atestă existența sa datează din 1394 (Engodal Possessió) și spune că satul aparținea nobililor din Calvaser și Buia (comuna Șeica Mare, jud. Sibiu). Filmul documentar este realizat în 2014, însă lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci. Satul părăsit este compus din câteva case, majoritatea în ruină, o biserică românească fără acoperiș și una săsească, inclusă într-un proiect de restaurare al pictorului Sorin Tara (von Neudorf). Călătoria începe din satul Buia, aflat la doar patru kilometri distanță, locul unde se află ruinele unui castel, care cândva a aparținut lui Mihai Viteazul. … Continue readingEngelthal – Valea Îngerului (documentar, 2014)

Cinematograful ARO – Patria

Blocul ARO – Patria a apărut în peisajul bucureștean la începutul anilor ’30 sub un val de critici aduse lui Horia Creangă, arhitectul care l-a proiectat. Cu toate acestea, imobilul de pe Bulevardul Gheorghe Magheru a rezistat până în ziua de astăzi și este cunoscut drept prima realizare a modernismului în arhitectura românească. La parter ei se puteau găsi spații comerciale și cunoscutul Cinematograf ARO, denumit Patria în perioada comunistă. … Continue readingCinematograful ARO – Patria