Cinematograful ARO – Patria

Blocul ARO – Patria a apărut în peisajul bucureștean la începutul anilor ’30 sub un val de critici aduse lui Horia Creangă, arhitectul care l-a proiectat. Cu toate acestea, imobilul de pe Bulevardul Gheorghe Magheru a rezistat până în ziua de astăzi și este cunoscut drept prima realizare a modernismului în arhitectura românească. La parter ei se puteau găsi spații comerciale și cunoscutul Cinematograf ARO, denumit Patria în perioada comunistă. … Continue readingCinematograful ARO – Patria

Scara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

După peste un secol, care a cuprins două războaie mondiale și alte două cutremure devastatoare, clădirea în stil neoclasic francez, construită între anii 1906-1912 conform planurilor arhitectului Ștefan Burcuș, rămâne un punct de referință în peisajul arhitectonic din centrul Bucureștiului. Fațada monumentală decorată de Emil Wilhelm Becker, sculptorul Casei Regale a României, domină prin figurile alegorice care simbolizează industria și comerțul. … Continue readingScara în spirală din Palatul Camerei de Comerț și Industrie

Templul Masonic de lângă Ateneu

În 1890, după finalizarea Ateneului Român, arhitectul francez Albert Galeron a proiectat o casă în stil neoclasic, inserând elemente arhitecturale regăsite în registrul de simboluri ale unui templu masonic. Probabilitatea ca imobilul să fi fost conceput cu destinația de templu este foarte mare. Fațada clădirii, însă, nu prezintă niciun element care să amintească de funcțiunea interioară, acest lucru fiind un fapt curent în masoneriile europene care au preferat să-și conserve discreția. … Continue readingTemplul Masonic de lângă Ateneu

Societatea Comercială Aversa S.A.

Până în 2012, la declararea falimentului, Aversa era unul dintre cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei. Din ianuarie 2017, producția fabricii a fost oprită, începând numeroase procese şi planuri de a folosi terenul în dezvoltări imobiliare gândite de canadianul
Michael Topolinski, actualul proprietar. Astăzi, fosta fabrică este complet distrusă şi la un pas de demolare. … Continue readingSocietatea Comercială Aversa S.A.

Ruinele vilei Patzelt-Beniș

Acum 6 ani, Vila Patzelt-Beniș de pe Intrarea Christian Tell nr. 16 se prezenta într-o stare deplorabilă, cu un interior ars din care se mai puteau distinge puține lucruri precum câteva elemente de tocărie, scara circulară sau o sobă ascunsă în colțul unei camere negre. Aici, din câte am aflat ulterior, au locuit până în 1914 Monseniorul Vladimir Ghika și mama sa, prințesa Alexandrina. Astăzi, din vila neoclasicistă construită în pragul dintre secolele XIX și XX au mai rămas câteva ziduri, mai exact fațada care poartă amprenta stilului în care a fost făcută. Coloanele îngropate în zidărie și decorațiile bogate la nivelul cornişei şi deasupra golurilor de geam au fost ferite la timp de demolare. … Continue readingRuinele vilei Patzelt-Beniș

Pissotta de pe str. Tudor Arghezi

În Veneția există sute de astfel de colțare din piatră, cărămidă sau metal. Majoritatea se află în colțurile întunecate ale străzilor sau pe lângă zidurile bisericilor și se numesc gobbe antibandito sau pissotte. Se pare că elementele arhitecturale urbane au avut rolul de a împiedica criminalii să se ascundă după colțurile caselor și pe străzile întunecate ale orașului într-o perioadă în care iluminatul public nu exista încă. … Continue readingPissotta de pe str. Tudor Arghezi

Casa Dimitrie Maimarolu

Arhitectul Dimitrie Maimarolu (1859-1926) și-a construit în 1897 casa din fosta stradă Sf. Ionică nr. 6, actuala George Vraca nr. 6. Membru fondator al Societății Arhitecților din România și membru al Societății Politehnice, Maimarolu și-a lăsat amprenta asupra Bucureștiului printr-o serie de clădiri excepționale precum Cercul Militar, Biserica Armenească sau Palatul Patriarhiei (fostă Cameră a Deputaților), însă stilul arhitectului poate fi regăsit și în proiecte civile sau rezidențiale. Acesta este și cazul imobilului din strada George Vraca unde, cu atât mai mult, descoperim un Maimarolu implicat personal, având de-a face cu propria casă. Este o clădire impozantă, într-un stil funcțional, dar și cu elemente tipice arhitecturii franțuzești în care Maimarolu se școlise în perioada 1881-1885 la Școala de Arte Frumoase din Paris. Micile elemente tipice neo-barocului eclectic, stil pe care Maimarolu îl folosește cu prisosință în cazul palatelor, decorează fațada principală a casei ce astăzi este un monument istoric reprezentativ al Bucureștiului. … Continue readingCasa Dimitrie Maimarolu

Palatul Maurice Blank

Timp de 70 de ani, Palatul Maurice Blank a fost sediul Ambasadei SUA. Astăzi, palatul intra în circuitul privat ca o adevărată capodoperă arhitecturală a Bucureștiului. Clădirea monumentală din strada Tudor Arghezi nr. 9 a fost proiectată în 1891 de arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc pentru unul dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864) împreună cu Iacob Marmorosch. Chiar dacă astăzi memoria lui Maurice Blank este continuată în special de celebrul sediu al băncii omonime de pe strada Doamnei și de mausoleul din Pădurea Băneasa, palatul de pe strada Tudor Arghezi este fără îndoială o bijuterie arhitecturală ce îi gravează definitiv atât pe bancher cât și pe arhitect, în istoria și cultura românească. … Continue readingPalatul Maurice Blank